Puntea dintre DECENII  

Posted by Valentina

Mi-ar fi placut sa va scriu, asa ca alta data... As fi vrut sa vibrez in "linistea" mea, sa-mi cante sufletul, sa-ngenunchez printre lacrimi... Astazi, toate sunt altfel! Va scriu cu condeiul inmuiat in cantec de iubire, pentru o rugaciune eterna... Dar nu-mi mai adun cuvintele de pe aripile muzei mele, ele vin de la mine, catre voi, in mod natural, de parca le-as fi construit cu mult timp inainte. Astazi, sunt cuprinsa de o normalitate, parca nefireasca si nu stiu cum sa o privesc. 
Inchei un deceniu, pe care-l iubesc si-l arhivez in suflet, pe cel mai frumos raft al timpului, ingenunchez pentru omul pe care l-am iubit cu toata daruirea si care mi-a facut cel mai frumos dar de pe pamant, asa cum l-am si botezat, DARA, ma rog pentru el, sa-i fie bine, asa cum m-as ruga pentru mine, ii sarut mainile in gand, pentru tot ce mi-a oferit, pentru grija pe care mi-a purtat-o si pentru toate gandurile lui frumoase, pe care le imbratisez impreuna cu aminirile unui timp ce-mi apartine si mie.
Inchei un deceniu, care mi-a adus si suferinta si zambetul sufletului, un deceniu in care am cunoscut inaltatrea si caderea, in care am invatat ce inseamna anumite sentimente despre care doar citisem candva. Vreau sa sterg din "timpul meu", trei ani care mi-au umbrit existenta, in care n-am mai fost eu si care mi-au produs cel mai mare dezechilibru al fiintei. Poate ca tocmai acesti ani m-au transformat, m-au desprins de ceea ce eram si de tot ce iubeam. De multe ori, m-am intrebat de ce trebuia sa se intample un anumit lucru, de ce trebuia sa intalnesc un anumit om, care sa-mi schimbe viata atat de radical... Poate ca asa a fost scris... Nu-mi voi putea explica in mod logic, niciodata! Stiu doar ca, cel mai cumplit lucru de pe pamant, este obsesia. Ea afecteaza atat pe cel posedat de ea, cat si pe cel asupra caruia se revarsa. M-a ferit Dumnezeu de sentiment ca stare personala, dar am gustat zi de zi din veninul ei, timp de peste trei ani, datorita unui "om" necontrolat. Poate ca, dintre toti cei care m-au ranit, intr-un fel sau altul, in aceasta viata, pe acesta n-am sa-l pot ierta niciodata... 
Mi-a mai adus acest deceniu, posibilitatea de a vedea o parte de lume. Am calatorit, am vizitat Ungaria, Austria, Italia, Spania, Germania, Bulgaria, Grecia, Cehia, Slovacia,  San Marino, Egipt, Emiratele Arabe, etc, am filmat si am aratat lumii ce am vazut eu. Este, poate, cel mai mare castig material al ultimilor zece ani. Unicul de care m-am bucurat cu adevarat... In rest, totul e foc de paie. Amintirile raman cu noi, pana la capatul vietii.
Iar, ca timpul sa-si inchida cercul, la finalul acestui deceniu, Dumnezeu s-a gandit sa trimita in drumul meu, jumatatea mea de destin, de viata, de spirit... cantecul inimii mele. A ajuns in viata mea, intr-o seara de vara, cu visele ucise, cu sufletul sfaramat, cuibarit in lumea lui, in care m-a lasat sa intru... sau, asa a fost scris!
I-am dedicat un an de cuvinte, aici pe blog, in cantecele lui, iar ceea ce a mai ramas, i-am pus lui in palme, ca pe singurul izvor al sufletului meu. Credeti ca a fost atat de simplu? De fapt, cred ca a fost la fel de simplu, cum ii este pasarii pheonix sa reinvie din propria-i cenusa. Am murit in fiecare noapte, si-am reinviat in fiecare zi, pentru el. Iar Dumnezeu, vazand culorile sufletului meu, mi-a adus "gandul" langa mine, sa-mi pazeasca clipele vietii si visele deopotriva. Acum e langa mine, pentru cat ne-o fi dat sa traim pe pamant si, pot spune ca Mos Craciun EXISTA!!! Nu stiu daca ma va chema vreodata Muresan, dar am certitudinea ca, fiecare scanteie din mine, poarta numele lui. 
Aici se incheie un deceniu din viata mea... Aici se incheie un capitol, pe care l-am creionat in cuvinte, cu penelul inimii mele si-l astept pe cel ce va sa vina, cu toate motoarele pornite. Stiu ca nu va fi usor, ca voi infrunta furtuni necunoscute pana acum, ca vor fi ploi, dar va fi si soare, mult soare, pentru ca "SOARELE" meu straluceste langa mine...
Va doresc un deceniu de impliniri, de iubire si lumina!

REVOLTA DE IARNA  

Posted by Valentina

DAAAAAAAAA! Sunt revoltata si nu vreau sa-mi revin deloc! Incerc sa depasesc de luni de zile, femomenul "telefon inutil". Ce inseamna asta? E mai complicat de explicat, dar incerc sa alcatuiesc un desfasurator...
Capitolul UNU:
Cu totii avem indatoriri, obligatii, situatii de rezolvat, serviciu, casa, etc... plus ca, in perioada asta a anului, suntem mai agitati ca oricand. Si in toata nebunia asta, suna telefonul. Te uiti pe ecran si ce sa vezi? Nu este unul din zecile de telefoane primite zilnic, cu probleme reale, care trebuiesc rezolvate, ci e un/o "X", la care te intrebi: oare ce-o vrea? Si ce auzi la capatul celalalt? "Ooooooo! Ce ma bucur ca raspunzi!... Ce mai faci?" Ii spui cu amabilitate cam ce faci, dupa care intrebi cu ce-i poti fi de folos... Afli ca a fost doar un telefon de curuazie, dupa care te intreaba din nou: "... si, ce mai faci?" Ii explici ca tocmai i-ai spus ce faci, asta... in timp ce, evident, ti telefonul la ureche sprijinit de umar, pentru ca in acest timp, tu chiar faci ceva... iar de la capatul celalalt, se aude din nou vocea aceea plictisita, odihnita, relaxata, etc. care mai pune o intrebare: " si?... de sarbatori, ce faci?" Iti vine sa aduni toti sfintii din calendar si sa-i dai cu ei in cap, dar gasesti repede o scuza: poti, te rog. sa inchizi doua minute, ca ma suna cineva in asteptare si trebuie sa raspund... Daca ai noroc, "stresul" inchide telefonul si... in sfarsit, iti vezi linistit de ale tale, zicand bodaproste c-ai scapat. Dar, ce sa vezi? In exact doua minute, suna iar... "Am crezut c-ai uitat de mine si m-am gandit sa sun inapoi tot eu..." Te ia cu lesin si, chiar in momentul in care e sa ramai fara aer, ce auzi? "Si... zi-mi ce faci... ca ma tot gandesc la tine de ceva timp..." Uiti ca trebuie sa lesini si te apuca dracii. Ii spui "stresului" cateva "urari" faine de sarbatori si-i trantesti telefonul in nas. NO! Ma gandesc... acu ai la ce te gandi, o perioada... 
Alt exemplu, de mare exceptie, sunt apropiatii: rude, fini, prieteni de familie... Astia sunt alt factor de stres! Nu toti, evident... Dar marea majoritate. Sunt unii, care vad lumina la geam si suna sa vada ce faci, dupa care se autoinvita, pur si simplu. Mai sunt unii, care vad lumina si vin de-a dreptul peste tine. Chiar nu conteaza pentru niciunul din ei, daca esti obosit, daca tocmai intrai sa-ti faci baie, daca urma sa faci lectiile cu copilul, sau iti doreai, pur si simplu... liniste! Ei vin sa te tina din treaba, sa povesteasca, sa vada ce faci... Sau suna! Iar daca ai norocul sa nu te lovesti doar de un singur exemplar de "stres" pe zi, poti considera ca ai pierdut 24 de ore din viata ta... exact DEGEABA!!! Nu-i mai vreau! Nu mai pot! Mi-as dori sa stiu si eu, unde mama dracu au fost toti stresato-stresantii astia, atunci cand nu suna telefonul zile intregi, cand nu-mi deschidea nimeni usa, cand mi-a fost greu, etc... De ce nu m-a intrebat nimeni, atunci, ce fac? Si de ce sunt toti, atat de curiosi, tocmai acum?
Asa ca... voua, dragi strso-prieteni, va scriu azi, pentru ca stiu ca-mi cititi aceste randuri, iar daca nu va regasiti in descrierea mea, problema e la voi, iar urmatoarea etapa este sa va mut in categoria streso-prieteni-nesimtitiraude tot si rezovam problema instantaneu.
Capitolul DOI:
Profesia palmata! Stiti ce e aia: alba-neagra? Ei bine, sunt oameni in jurul nostru, unii buni profesionisti, altii profesionisti inchipuiti, care muncesc si ei in felul lor. Si, ca sa nu fie dubii in ceea ce priveste categoria careia ma adresez, am sa fac si precizarile de rigoare, fara a da nume, ca nu se cade, dar daca nu sunt NESIMŢIŢIRĂUDETOT, SE REGASETE FIECARE, PRINTRE RANDURI. In ultimul timp, cu riscurile aferente, am ales sa fac exact ce-mi place. Am lasat de-o parte munca la stat, pe nasturi, ocupandu-ma de oraganizarea unor evenimente, publice sau private, de spectacole, emisiuni de televiziune, etc. Normal, lucrez cu si printre artisti, dar nu numai. Asadar... Exista ARTISTI care au talent si-si fac meseria cu daruire si bun simt atat fata de ei, cat si fata de cei din jur, dar... exista si "artisti" care n-au fuştei la scară. Dar, am uitat să precizez: au scară!
Si acu, sa-i iau pe rand:
- particip de curand, la un eveniment "artistic", la care si-a facut aparitia si o "mare artista". Ea e MAREEEE, de felul ei, dar s-a cam plimbat printre game, tonuri si instrumentisti. Bine, adevarul e ca, publicul, saracul, nu si-a dat seama, ca nu suntem toti muzicanti. Nici macar "publicul elevat" n-a sesizat ca "doamna artista" era cu boii pe aratura. Dar nu asta e important... nici n-am vrut sa va povestesc acest aspect, ci altul. Dar  daca tot am facut-o... Deci! Povesteam, cum o "mare artista", ( candva chiar a fost), o doamna, cum s-ar spune, ofuscata ca nu-si mai primea comisionele, de pe la sonorizari si alte chestiuni de organizare, s-a hotarat sa se razbune exact pe cei ce o ajuta sa "sune" bine, injurand de mama focului pe toata lumea. Asa da doamna-mi zic! Si dau sa parasesc incaperea cu pricina, de teama sa nu-mi aud si eu numele, cu mine de fata. Nu ca n-as fi auzit din alte parti ca nu-i prieste numele si prezenta mea la ficat, dar m-am gandit ca e mai bine sa nu ma barfeasca nimeni sub ochii mei, ca s-ar putea sa scot din mine vreun monstru, care sa le strice danturili de cristal. Asa ca, dau sa ies si, ce aud? Fereasca Sfantu', cate organe sexuale se ingramadisera in gura "doamnei" cu pricina!!!! Adevarul e, ca ma tot mir de-atunci, cum reusesc unele "femei", performanta asta... De unul, doua organe, am mai auzit... dar atatea si toate-odata.... e cam greu! M-am felicitat ca nu mi-a venit in emisiune, desi, recunosc ca am invitat-o de cateva ori si, mi-am vazut de ale mele. Am deschis acest capitol, nu neaparat din revolta, ci de scarba. DA! Mi-e scarba de tot ce tine de muzica populara. Pana la urma, folclorul, tot folclor ramane! Dar, cand ma uit la unii primari, tarani si ei, ce-i drept, care arunca cu banii in niste sfrijiti cu pretentii de artisti ai poporului... ma ia cu lesin din nou, dar imi aduc aminte repede, ca lumea mea, nu-i lumea lor si ma mai consolez cu ideea, o perioada. La fel de adevarat e ca, toata lumea trebuie sa traiasca, dar cand gasesc lipitorile, peste tot pe unde ma duc, ma apuca nervii. Asa ca, inchid capitolul doi si trec la urmatorul.
Capitolul TREI:
Deranjatii!! Specia asta de oameni o intalnesti aproape peste tot: de la ghiseele unde te duci sa-ti achiti darile de seama, pana la magazinele in care intri sa cumperi cate ceva. Atat de tare ma revolta "deranjatii", incat ma mai felicit o data ca am plecat din administratie. Daca, Doamne fereste!... ma punea necuratul sa beau ceva dupa ei si, ma molipseam si eu?!? Dar, aici situatia sta putin altfel... specia asta umana, este atat de mandra de propria deranjare, incat te fac sa te simti prost ca i-ai deranjat si, daca nu esti pe faza, ajungi sa-ti ceri si scuze ca vrei sa platesti gazul, sau curentul, sau te miri ce rata la vreo banca.
Capitolul PATRU:
Ţeparii. Specia asta m-a disperat de cativa ani buni. Aici intra cei care promit anumite lucruri, iar mai apoi nu+i mai veyi cu anii, cei care iti cer bani si nu ti-i mai dau in veci, cei care fac afaceri si te baga-n datorii, etc. Da, e adevarat ca cei mai periculori, sunt prietenii-ţepari. Cand ti-o trage un "prieten", e cel mai nasol. Si asta, pentru ca nu-ti mai vine sa-i crapi lui capul, ci pe al tau, propriu si personal. De aceea, imi fac si eu moara-n cap de data asta, pentru ca, guvernul asta bălegos, care ne-a dus la sapa de lemn, societatea plina de "artisti" de care nu mai incapi nici sa prezinti un spectacol, ţeparii pe care-i gasesti la fiecare pas, etc. m-au transformat şi pe mine în ţepar de criza si necesitate, astfel incat, am sa raman cu anumite datorii, pentru anul care vine. Eu imi cer iertare celor fata de care am gresit, sau pe care i-am lasat cu buza umflata, din cauza unor alti nermernici care nu-si achta datoriile la timp, dar, vine Craciunul, nu-i asa, trebuie sa fim mai buni, sa-i iertam si pe stresanti si pe tradatori si pe artisti-limbadepiatra si pe ţepari... ca doar traim impreuna, intr-o lume de rahat. I-am uitat pe INTERESATI si pe LIBIDINOSI, dar, despre ei am mai vorbit de-a lungul timpului, asa ca, nu e nici o pierdere.
Ma opresac aici si revin cu ganduri bune, mai spre sarbatori!
Hai pa!

Ne facem trupa !  

Posted by Valentina in , , , , ,

Incercam incercarea de a forma o trupa... Sper sa reusim. E greu, in provincie sa gasesti instrumentisti de calitate, dar, cine stie?...
Avem omul de la tobe, dar ne mai trebuie CHITARA BASS, CHITARA RITMICA, CHITARA SOLO, VIOARA (2 persoane) si CLAPE (orga/pian). Stilul abordat este pop/rock/blues, iar cei interesati trebuie sa detina instrumente, sa-si doreasca sa incerce alaturi de noi si sa-mi scrie: nume, prenume, instrumentul, datele de contact. Postati la COMENTARII ! Nu vor aparea pe pagina! Repetitiile se vor desfasura in Hunedoara.

Daca-mi este permisa o gluma, am cel mai tare cumnat, din istoria cumnatilor de pe planeta!!!

Farsa Ovidiu Komornyik la Plasa de stele

Vezi mai multe video din divertisment

Geniaaaaaaaaaaaaaaaaaal !!!!  

Posted by Valentina

Sunt multe de spus...  

Posted by Valentina

... si mai ales de aratat. Am sa incerc sa va arat fotografii de la alte filmari, apoi, cand voi reusi sa gasesc timp si pentru povesti, voi detalia. Iata imagini de la un alt capitol ValeVerde, emisiune difuzata pe FAVORIT Tv, in fiecare sambata de la ora 17.00 si in reluare lunea de la ora 23.00, iar martea de la ora 14.30. Dupa ce vedeti imaginile, poate urmariti si emisiunea si, cine stie, poate chiar va place... 

Pregatiri...
Opa sus!
Unii, mai calmi, au reusit sa se relaxeze...

Altii, mai stresati, se pregateau de marea hangitzareala.
GATA! Incepem emisiunea!
GATAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!
Baietii multumiti, emisiune reusita! 
 Ca de la frate, la frate, s-apoi hai la pescuit!


Sa-mi spuneti daca v-a placut!

D'ale mele...  

Posted by Valentina

Plec la mare, drept urmare, va rog pe toti prietenii mei si nu numai, sa urmariti Festivalul Calatis, mai ales pe data de 14 august. Nu stiu ce canal de televiziune il va transmite, pentru ca, din cate am inteles TVR-ul a fost nemultumit de oferta financiara facuta de organizatori si, drept urmare si-a luat bagajul si s-a facut ca ploua. Daca e adevarat, RUSINICAAAAAAA!!!! De fapt, in ceea ce priveste TVR-ul, si un copil de 2 zile le poate arata obrazul. Iar acum, cand o multime de solisti de muzica populara si usoara, vin la Calatis fara nici o pretentie financiara, doar pentru a salva un festival, televiziunea romana e nemultumita de oferta financiara pentru transmisia live. Ha! Ha! Buna gluma!
De la Calatis, plecam din tara si... bine facem! Promit sa nu cumpar nici macar o apa minerala de pe litoralul romanesc. Nu din snobism ci pur si simplu in semn de protest fata de mizeria si prosteala pe care o pune la dispozitia turistilor, o tara total dezinteresata de turism. Asa ca, sunt blindata cu mancare si bauturi de toate soiurile si neamurile, cumparate din ardealul nost'. Cui nu-i place ce am scris, sa-i fie de bine! Asta simt, asa fac! Voi sta 2 zile la 2 Mai, ca nu am alta solutie, asa ca, ma gasiti printre nudisti, decat printre jegosi, cocalari si marmote, care merg la mare sa-si arate prostia si mizeria morala, mizerie care, ramane linistita in urma lor, pentru ca si asa, au destula in dotare.
In rest, m-am virusat de la Denisa cu ceva lenjerie intima, dar m-au dat peste cap pijamalele, asa ca, va invit sa faceti spume, cum am facut si eu. Bagati-va nasul AICI!
Va mai invit sa urmariti emisiunea mea, in fiecare sambata de la ora 17.00 si in reluare lunea de la ora 23.00 si martea de la ora 11.00, pe canalul FAVORIT. Iar la final, va arat ceva la care eu tin mult, mult, mult. Adica asta:



In cateva cuvinte: DA!... m-am ingrasat, vreo 5 kg, DA!... ne-am distrat, iar la final a venit ploaia si ne-a facut fleasca. Dar tot a fost frumos, iar ca demonstratie, va las garantie cateva fotografii. Spun cateva, pentru ca eu am vreo 400. 
Pensiunea Retezat, a familiei Ghergan
Inaintea filmarilor, Ovidelu, Florin si subsemnata... nu stiu despre ce era vorba...
Plantam feriga... ATENTIE!!!!! Incepe filmarea!

                                             Niculita Mang, primarul comunei Rau de Mori
                                                                      Restul echipei de sustinere...
Noi = discutii...

                                                                             Ei = munca
                                                   Noi = cantec, joc si voie buna...

Povestea sufletului meu...
si... cantecul inimii mele...

                                    Ei = probleme tehnice si meteorologice...
Gata emisiuneaaaaaaaaaaaaaa!!!
Acu' poate sa ploua!
                                                                       THE END !

Filmari ValeVerde - Jan Magaon & Puiu Olteanu  

Posted by Valentina