Iata ca a sosit momentul sa-ti adresez direct, cateva ganduri, unele le-ai mai auzit, dar mintea ta bolnava nu are cum sa le inteleaga, altele le vei auzi in premiera, pentru ca, nedorind sa-ti fac rau, am preferat, pana acum, sa tac si sa-mi vad de ale mele. Credeam ca razboiul cu tine s-a incheiat demult... Din pacate, s-a incheiat doar o serie de batalii, pe care, Dumnezeu stie de ce trebuia sa le purtam...
Ma îngrozește gândul ca voi face rău, nu neapărat ție, ci celor din jurul tău, dar sunt convinsa ca și lor, putin le pasa de mine, ba mai mult, convingerea lor e total alta decât presupune consistenta realității.
Am fost suspectata in mesajele pe care le-am primit, ca doresc sa urc (nu stiu unde mama dracu!!!), ca vreau anumite lucruri, sau ca sunt alte interese la mijloc...
Am sa le spulber, tuturor, orice suspiciune, spunând exact ce doresc si, mai ales, de ce: in primul rând, faptul ca de patru ani imi vad de treaba mea si nu am cerut nimanui nimic, in afara faptului de a fi lasata in pace, ar trebui sa insemne ceva... Din păcate nu este asa! Noi ne-am încheiat socotelile, o data cu cu o citatie, pe care am primit-o in primavara lui 2009, o data cu înscenatul tău accident vascular, produs din simplul motiv ca... nu ti-am raspuns la telefon o zi intreaga, ba mai mult, am avut "nesimțirea" ca, in ultima instanta si din disperare, sa transfer apelurile pe numărul de telefon al soției tale... Da, stimata "doamna"... de aceea ati raspuns la un apel care nu va era adresat!...
In alta ordine de idei, am stat si am chibzuit, am pus cap la cap toate evenimentele si mi-am dat seama ca eu sunt PARIA, deși n-am făcut rău nimănui, iar tu... TU stai bine-meci de-a "dreapta tatălui", așteptând din nou un ciolan...
Ei bine, iti spun eu cum stau treburile: eu nu mi-am dorit decat sa imi desfășor activitățile artistice de care ma ocup, (NU POLITICE, NU DE ADMINISTRATIE A SISTEMULUI PUBLIC!!!), in sfera in care lucrasem anterior. Din pacate, niciunul dintre cei care imi erau parteneri odinioară, nu au voie, nici măcar sa-mi vorbească. De ce? Pentru ca tu, draga Nelutu, folosindu-te de bunul tau prieten, ("Piticul", cum ii spui tu, când nu te aude), M-ATI INTERZIS!!!
Una e sa iti vezi de viata ta, cum am facut eu si alta e sa îngrădești pe cineva, cum faceți voi!!!
De ce ma leg de aceasta campanie? Pentru ca eu, ca un om de cuvânt, am refuzat toate ofertele care mi-au fost făcute, pentru că, "Piticul" tău, mi-a spus de DOUA ori, ca are nevoie de mine!!! Dar nu putea avea nevoie de mine, in realitate, știind ca tu nu esti de acord cu prezenta mea...
Da! Poate am fost si eu naiva sa cred că... se poate si fara animozități. Eu mi-as dori, pentru ca știu ca vor fi citite rândurile mele, sa vi se confirme într-un fel sau altul, ca am refuzat acele oferte PENTRU VOI! Cu alte cuvinte, nu m-am dus in alta parte, dintr-un soi de loialitate, dar nici pe voi nu v-a interesat de mine, ba mai mult, le-ați (im)pus in vedere primarilor, sa nici nu discute cu mine.... Ha! Pai, atunci, bravi eroi... suportați consecințele!
Hai sa o luam cu începutul!
Începutul începutului, se află prin aprilie 2004, când o fina a mea, care-si construise casa pe un teren luat in concesiune din domeniul public, primește o somație semnata de tine (fiind director la societatea care a emis somația), prin care ii cereai sa-si demoleze casa, pentru ca a fost construita pe un sistem de alimentare, aparținând societății pe care o reprezentai. Ciudat este ca, nimeni nu știa despre demersul tău!!! Stii de ce spun asta? Pentru ca doamna in cauza, sunase in prealabil peste tot, sa afle despre ce e vorba si... nimeni nu stia. De ce ai facut tu asta? Pentru ca, inainte cu doua zile sa emiți somația, noi fiind in campania din 2004, iar tu ținându-te scai după mine, m-ai întrebat dacă sunt căsătorita, ti-am spus ca da, apoi m-ai intrebat unde lucreaza soțul meu, iar eu, proasta, ti-am spus adevarul: lucra la fina mea! E.... si uite asa, ajungi tu sa fii sunat de mine, etc.
Nu mai vorbesc de perioada dintre evenimente, cand mi-am schimbat vreo trei numere de telefon, doar ca sa nu mai dai de mine...
Intre timp, in viata mea intervin niște schimbări profesionale si... ajung sa lucrez pentru "piticul" tau protector, atat oficial, cat si in particular. Si uite asa, sunt din nou trimisa la tine, din nou ni se leaga drumurile de facturi, evenimente, etc. Motiv prielnic pentru tine sa faci presiuni... Si iata-ne in iarna lui 2006 cand, m-ai adus in situatia de a face "pact cu diavolul", dupa ce m-ai intors impotriva tuturor, dar si pe ei impotriva mea, pentru că, o dată cu tine, cu faptul ca m-ai prins in lucrari pe care eu nu le puteam acoperi financiar, pentru că m-ai expus, in asa fel încât sa ma vadă toata lumea cu tine, pentru că te-ai dus cu "piticul" in Spania, iar acolo, pe plaja, ce sa vorbiți si voi?!? Iaca, sa mai bârfiți despre femei... si iată ca-i mărturisești omului, cum că ai si tu o amanta, cine alta, daca nu chiar eu?!? Si, uite asa, devin oficiala-neoficială, cu tot ce tine de asta... Iar ideea trebuia întreținuta in faţa lumii, asa ca, te-ai hotărât sa ajungi a o pune in aplicare, distrugandu-mi viata.
Iar acum, am sa explic anumite lucruri, care pot fi verificate foarte ușor: pe langa șantajele emoționale si financiare, vine unul neașteptat: "zbori din serviciu cand vreau eu, pentru ca "piticul" face ce-i spun!!!" Cum mi-ai confirmat tu asta? Simplu! M-ai sunat, cerându-mi sa ies cu tine. Refuzându-te, invocând că sunt la lucru, il pui pe "tătuca" sa ma sune si sa ma trimită la tine... Vazand ca treaba e groasa, fiind in vara lui 2007, hotarasc sa nu-ti dau satisfactia de a ma da cineva afara si... plec eu! Imi iau cei doi ani de concediu fără plata, sperând ca dupa alegerile din 2008 se va schimba ceva... Din păcate, in 2009 ma întorc in același sistem... Doar ca, acum erau mult mai multe de spus. Si nu vreau sa amintesc de persoana care s-a "plimbat" prin oraș o zi întreagă cu copilul meu, nu vreau sa pomenesc de finii care-ți țineau paravanul, sau de oameni pe care-i obligai sa facă anumite lucruri, de faptul ca erai oriunde îmi făceam emisiunile, etc. doar ca sa-ti divedesti ție cat ești de bărbat...
Dar, dacă este necesar, pot spune si lucrurile astea... Sunt oameni care nu vor avea de ce sa mintă si care au văzut multe, fiind părtași la multe scene... De asemenea, sunt extrem de multi oameni care au avut de suferit de pe urma trufiei tale... S-ar putea sa ai marea surpriză, ca unii sa vorbească...
Dar, dacă este necesar, pot spune si lucrurile astea... Sunt oameni care nu vor avea de ce sa mintă si care au văzut multe, fiind părtași la multe scene... De asemenea, sunt extrem de multi oameni care au avut de suferit de pe urma trufiei tale... S-ar putea sa ai marea surpriză, ca unii sa vorbească...
Acum, poate e necesar sa-l sfătuiești pe "tătuca" sa o dea la pace cu un domn al cărui angajat este fostul tău adjunct, ca acesta să nu sufle vreo vorba. Da! Buna idee! Spune-i cât de repede!
Mai vreau sa-ti reîmprospătez memoria cu niste mesaje, care mi-au ramas prin telefoane (deși pe cele importante le-am pus la loc sigur si, crede-ma, le am pe ala TUTUROR!!!) venite de pe telefonul tau mobil, pe care le poate vedea oricine, pentru ca nu mai am nimic de ascuns. Orice prost va înțelege despre ce este vorba, iar acum, poate te vei vedea si tu, exact cum ai fost:
- 14.12. 2006
"te rog raspunde"
- 29.01.2007
"raspunde.vorbeste cu mine."
- am si unul ironic, obosit de atatea incercari...
27.05.2007
"multumesc pentru modul cum ai inteles sa vorbesti cu mine.........."
- prima amenințare scrisa:
01.06.2007
"si uite asa vrei tu....inceputul...sfarsitului?...daca te fortezi...o sa reusesti!...poate asta urmaresti!... Pacat de faptul ca nu gandesti!!!!"
- in 04.06.2007 inca insisti asa, la ora 9.09:
"?..."
- pe la ora 9.51, cand fierbeai, te-ai gandit s-o mai indulcesti:
"Ce faci? Vorbesti cu mine?"
- in 24.08.2007, inca insisti:
"Te rog sa raspunzi la telefon.chiar am cerut prea mult?"
Am sa trec peste acestea, care sunt evidente şi demonstrează în ce tip de relatie eram noi doi...
Mai exista un pasaj de santaj emotional, cand i-ai pus pe toti sa ma sune, sa-mi spuna cu subinteles ca, din cauza mea ai ajuns in spital. Vazand ca nu-i cred, vine si mesajul tau, datat 28.09.2007, in care imi confirmi: "sunt in spital"
Desi... n-ai fost niciodata!!!
Am 3 telefoane, pline cu mesaje de la tine. N-am sa ma opresc aici!!!
"Tatucul" tuturor si "piticul" tau, are o singura varianta: sa se descotoroseasca de tine!!! (asa cum ati facut voi cu mine)
E drept ca, tu stii mult mai multe decat mine si... e cam greu. Dar, poate incearcă o varianta de DECLARATIE PUBLICA-credibilă, că nu mai ajuta nici o firma sa falimenteze, trecându-te în rezervă.
A!... sa nu uit. Trebuie sa dovedesc cumva ca-i spui "piticul" si am s-o fac tot printr-un mesaj, unul super fain:
- 18.07.2008
"Rezova treaba.daca vrei sa vorbesti cu piticu,te ajut acum.e si el in Retezat cu... la ape.nu are semnal,dar ma duc dupa el."
Frumos, nu?
Va continua!
This entry was posted
on duminică, 27 mai 2012
at 14:22
. You can follow any responses to this entry through the
comments feed
.
