De la o varsta, lumea se vede altfel...
Am incercat sa fac un exercitiu de imaginatie si sa-mi recreez gandurile de odinioara. Dar niciunul nu mai seamana cu cele de acum! Daca pana nu de mult imi doream stralucire, succes, putere de decizie, etc. Acum imi doresc simplitatea gandurilor mele, cea care-mi da aripi sa iubesc, sa ma inchin lui Dumnezeu fara a-i cere ceva, sa cant din iubire de cantec si sa visez liber, fara compromisuri.
Da! V-am citit mesajele! Unele m-au pus pe ganduri, altele m-au deranjat prin insistenta, iar daca scriu rar, este pentru ca nu gasesc de fiecare data STAREA de a transmite ceea ce imi doresc. N-am comentat (asa cum am vazut ca mi-ati fortat mana), nici unul dintre cele doua evenimente: demisia mea si nunta fostului sot, pentru ca nu au fost evenimente care sa ma marcheze intr-un fel sau altul. Demisia mea este un gest de onoare, pe care trebuia sa-l fac de mult. Nu tin de scaune, mai ales cand sunt subrede si nu-mi folosesc, nu ma impauneaza institutiile in care unii intra ca-n biserica si nici nu sunt genul de persoana care sa pup in cur pe nimeni. Cei ce lucreaza in administratie, din punctul meu de vedere, sunt persoane care nu stiu sa faca nimic in viata si se agata cu disperare de mutatul hartiilor dintr-un birou in altul. Iar eu... n-am nici o legatura cu asta! Asa ca... acest capitol este inchis definitiv pentru mine si-i multumesc bunului Dumnezeu ca mi-a dat intelepciunea de a ma respecta, in primul rand, pe mine insami. In ceea ce priveste nunta fostului meu sot, ceea ce mi-ati scris este pur si simplu o rautate grosolana, pentru ca NICIODATA nu i-am gandit rau, nu mi-as dori niciodata sa fie nefericit, iar daca si-a gasit implinirea, eu nu pot fi decat multumita. Este tatal copilului meu si, indiferent de circumstante, ii voi fi alaturi, atat cat imi va permite, sau isi va dori el. Daca exista minti, care sa gandeasca, sau creada altceva... problema voastra!
Iar daca am epuizat si aceste "subiecte de maxim interes" pentru plictiseala unora, as vrea sa trecem la altele mai cu substanta, care trec granita sufletului meu si pe care le-as impartasi cu mare drag. In primul rand, de cand mi s-a schimbat radical viata, mi-am pus diverse intrebari, la care nu gaseam raspunsul potrivit. Acum, privesc in urma si vad ca totul se leaga! Nu exista vreme frumoasa, daca nu trecem prin furtuna, Am mai afirmat eu, intr-o postare ca, interesanta este, de fiecare data, calatoria si nu destinatia. Linistea si impacarea cu sinele nostru, ine din cunoastere si ascultare. Iar eu sunt printre cei care n-am stiut aceste lucruri! Important este ca, am cautat raspunsuri, iar ele au venit spre mine. Am cunoscut oameni extraordinari, am extras esente, iar ceea ce va recomand, atunci cand va cautati pe voi insiva, intr-un amalgam de intamplari, pe care nu le intelegeti si vi se par imposibil de acceptat, este ascultarea... Lucrurile sunt simple! Noi suntem cei ce le complicam! Pentru ca nimic nu se intampla fara voia lui Dumnezeu. Iar asta inseamna, pe de alta parte, asumerea integrala a destinului, pe care liberul arbitru ar trebui sa-l ajute, nu sa-l impiedice sa se produca. L-am ascultat ore intregi pe Dragos Argesanu... Este sinteza neintelesului simplu! Vi-l recomand cu incredere!
Iar, daca n-a inteles nimeni, nimic din ce am scris mai sus, am sa va spun altfel: voi curata din jurul meu, orice urma de influenta negativa! Si asta, pentru ca vreau sa traiesc in propria lumina. Nu am nevoie nici de avutiile de odinioara, pentru ca, bunul Dumnezeu mi-a dat drept divin la iubire! Nu am nevoie de prieteni interesati, nici de persoane importante, care sa-mi distruga viata, nu vreau laurii nimanui si nici pe cei castigati gratuit. Ma vreau pe mine, asa cum sunt, cu bune si rele, cu plusiri si minusuri, cu stralucirea data de Sus si... cam atat!
Daca ma puteti accepta asa, daca nu va doriti de la mine, mai mult decat imi doresc eu sa ofer... SUNT MEREU AICI!
This entry was posted
on duminică, 14 octombrie 2012
at 10:01
. You can follow any responses to this entry through the
comments feed
.
