Am multe sa va povestesc. Viata mea a prins viteza, dar tot nu ma prinde din urma. Nu stiu de ce, dar nu am forta destainuirii, desi am subiecte pregatite si, culmea, se aglomereaza plaja. In primul rand v-as fi povestit cum am dat nas in nas, ieri, cu Ovidiu Hada, pseudo primar de Hunedoara, care s-a gandit sa astepte sa-l salut eu, pe principiul(probabil) "ladies first" si caruia as vrea sa-i transmit cateva vorbe, dar nu ma obosesc acum. La cat da cu oistea-n gard, se mai ivesc ocazii. Aaaaaaaaaaaa! Mai am una tare: la evenimentul la care am participat si la care m-am intalnit cu dom' primar, a poposit si vicele, resprectiv Dan Robert, care a fost prezentat Dan Nicolae!?!?(aviz cunoscatorilor). Pe mine ma distreaza acest vice. Pe bune! Si uite ca mi-a venit si chef de scris. Adevarul e, ca puteam sa jur, ca PNL-ul il va numi vice pe Bejenariu. Adica, speram sa puna macar ca vioara secunda, un om destept. Evident, nu a fost asa. Sa ma reintorc la dom' vice, care de cate ori trece pe langa mine, imi zambeste cu subinteles. De ce oare? Vezi dom' vice, ca la cat de nevasta ti-e nevasta, daca te prinde, ai cam sfeclito, pe bune! Pentru ca tu, dom' vice, poti zambi din aduceri aminte, sau din alte motive. Daca zambesti din aduceri aminte, spune-mi si mie, sa zambim da-mpreunelea. Nu de altceva, da eu eram nemaritata pe atunci, iar tu, dom' vice, erai extrem de insurat, cu un copil lasat balta, si o pseudoiubita subtilizata in mod cu totul deosebit, de sub tutela sotului ei. Eeeeeeee, ca iubita de atunci, a devenit actuala sotie, dom' vice, nu te face cu nimic mai imaculat, ca de altfel nici pe mine, dar, repet, eu eram libera... sa fac ce vreau. Dar, ma gandesc sa dezvolt subiectul, intr-un alt post, deoarece astept si niste fotografii de mare exceptie. In concluzie, mare greseala ai facut, dom' vice, sa te inhaiti cu lumea interlopa si sa o pui sa ma hartuiasca exact pe mine. Iar daca vrei dovezi, am avut norocul ca o persoana din apropierea noastra, sa filmeze secventa cu telefonul si, cine stie, poate o vizionam impreuna.

Cat de curand, am sa va mai povestesc ceva cu adevarat uluitor, despre viata privata (cred ei) a administratiei locale din Hunedoara. Dar mai astept sa primesc ilustratii la cele ce va voi spune, ca sa nu ne irosim degeaba.

In plus, ieri am participat la reeditarea unui material muzical, semnat Ana Almasana Ciontea, un material pe care eu il iubesc enorm si pe care am sa vi-l si prezint in totalitate cand voi reusi sa si filmez ceva.

Mai vreau sa va anunt ca de ziua mea, vom porni emisiunile la Radio Plus Valeverde, asadar ma mut cu totul pe net. Iar daca printre voi, se afla persoane dornice sa ni se alature, va astept sa ne scrieti pe adresa: radioplusvaleverde@yahoo.com acesta fiind si ID-ul de mess, daca vreti sa comunicati cu noi.

Pana recuperez ceva din umbra muzei, va imbratisez cu drag si va ofer ceva de sezon, dar exceptional prin nemurirea lirica: