Puntea dintre DECENII  

Posted by Valentina

Mi-ar fi placut sa va scriu, asa ca alta data... As fi vrut sa vibrez in "linistea" mea, sa-mi cante sufletul, sa-ngenunchez printre lacrimi... Astazi, toate sunt altfel! Va scriu cu condeiul inmuiat in cantec de iubire, pentru o rugaciune eterna... Dar nu-mi mai adun cuvintele de pe aripile muzei mele, ele vin de la mine, catre voi, in mod natural, de parca le-as fi construit cu mult timp inainte. Astazi, sunt cuprinsa de o normalitate, parca nefireasca si nu stiu cum sa o privesc. 
Inchei un deceniu, pe care-l iubesc si-l arhivez in suflet, pe cel mai frumos raft al timpului, ingenunchez pentru omul pe care l-am iubit cu toata daruirea si care mi-a facut cel mai frumos dar de pe pamant, asa cum l-am si botezat, DARA, ma rog pentru el, sa-i fie bine, asa cum m-as ruga pentru mine, ii sarut mainile in gand, pentru tot ce mi-a oferit, pentru grija pe care mi-a purtat-o si pentru toate gandurile lui frumoase, pe care le imbratisez impreuna cu aminirile unui timp ce-mi apartine si mie.
Inchei un deceniu, care mi-a adus si suferinta si zambetul sufletului, un deceniu in care am cunoscut inaltatrea si caderea, in care am invatat ce inseamna anumite sentimente despre care doar citisem candva. Vreau sa sterg din "timpul meu", trei ani care mi-au umbrit existenta, in care n-am mai fost eu si care mi-au produs cel mai mare dezechilibru al fiintei. Poate ca tocmai acesti ani m-au transformat, m-au desprins de ceea ce eram si de tot ce iubeam. De multe ori, m-am intrebat de ce trebuia sa se intample un anumit lucru, de ce trebuia sa intalnesc un anumit om, care sa-mi schimbe viata atat de radical... Poate ca asa a fost scris... Nu-mi voi putea explica in mod logic, niciodata! Stiu doar ca, cel mai cumplit lucru de pe pamant, este obsesia. Ea afecteaza atat pe cel posedat de ea, cat si pe cel asupra caruia se revarsa. M-a ferit Dumnezeu de sentiment ca stare personala, dar am gustat zi de zi din veninul ei, timp de peste trei ani, datorita unui "om" necontrolat. Poate ca, dintre toti cei care m-au ranit, intr-un fel sau altul, in aceasta viata, pe acesta n-am sa-l pot ierta niciodata... 
Mi-a mai adus acest deceniu, posibilitatea de a vedea o parte de lume. Am calatorit, am vizitat Ungaria, Austria, Italia, Spania, Germania, Bulgaria, Grecia, Cehia, Slovacia,  San Marino, Egipt, Emiratele Arabe, etc, am filmat si am aratat lumii ce am vazut eu. Este, poate, cel mai mare castig material al ultimilor zece ani. Unicul de care m-am bucurat cu adevarat... In rest, totul e foc de paie. Amintirile raman cu noi, pana la capatul vietii.
Iar, ca timpul sa-si inchida cercul, la finalul acestui deceniu, Dumnezeu s-a gandit sa trimita in drumul meu, jumatatea mea de destin, de viata, de spirit... cantecul inimii mele. A ajuns in viata mea, intr-o seara de vara, cu visele ucise, cu sufletul sfaramat, cuibarit in lumea lui, in care m-a lasat sa intru... sau, asa a fost scris!
I-am dedicat un an de cuvinte, aici pe blog, in cantecele lui, iar ceea ce a mai ramas, i-am pus lui in palme, ca pe singurul izvor al sufletului meu. Credeti ca a fost atat de simplu? De fapt, cred ca a fost la fel de simplu, cum ii este pasarii pheonix sa reinvie din propria-i cenusa. Am murit in fiecare noapte, si-am reinviat in fiecare zi, pentru el. Iar Dumnezeu, vazand culorile sufletului meu, mi-a adus "gandul" langa mine, sa-mi pazeasca clipele vietii si visele deopotriva. Acum e langa mine, pentru cat ne-o fi dat sa traim pe pamant si, pot spune ca Mos Craciun EXISTA!!! Nu stiu daca ma va chema vreodata Muresan, dar am certitudinea ca, fiecare scanteie din mine, poarta numele lui. 
Aici se incheie un deceniu din viata mea... Aici se incheie un capitol, pe care l-am creionat in cuvinte, cu penelul inimii mele si-l astept pe cel ce va sa vina, cu toate motoarele pornite. Stiu ca nu va fi usor, ca voi infrunta furtuni necunoscute pana acum, ca vor fi ploi, dar va fi si soare, mult soare, pentru ca "SOARELE" meu straluceste langa mine...
Va doresc un deceniu de impliniri, de iubire si lumina!

This entry was posted on joi, 30 decembrie 2010 at 12:51 . You can follow any responses to this entry through the comments feed .

3 comentarii

Ma bucur, Valentina, pentru toate frumusetile pe care le traiesti. Iti doresc un an nou... alaturi de toti cei dragi! :)

30 decembrie 2010, 21:47

fie ca soarele tau sa straluceasca mereu in inima ta. in felul acesta Soarele de langa tine va straluci si mai puternic, alaturi de tine.
sa fiti fericiti mereu!

2 ianuarie 2011, 11:34
Anonim  

M-am emotionat pana la lacrimi citind aceste randuri,intradevar a fost un deceniu cu urcusuri si coborisuri un deceniu cu multe zile triste dar si cu multe bucurii,un deceniu pe sfarsitul caruia am avut placerea sa te cunosc si sa sa descopar o femeie puternica ambitioasa o femeie care care nu a stat pe ganduri in a-mi oferi sprijinul ei de cate ori am avut nevoie dar mai ales cand ma pregateam de cel mai frumos moment din viata nasterea fiicei mele.Nu iti pod dori altceva decat ceea ce imi doresc mie sanatate sa ai parte de multa iubire si fericire alaturi de omul drag si de DARA.LA MULTI ANI;

2 ianuarie 2011, 15:00

Trimiteți un comentariu